Header image

PUBLICAŢIE EDITATĂ DE
STATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE
ISSN 1842-3817

line decor
|
|
|
|
|
|
DESPRE NOI
line decor
 
 
 
 

 
 
ROLUL ŞI LOCUL EDUCAŢIEI FIZICE MILITARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL MILITAR
Căpitan Cristian GRECU

 

Noile transformări ale Armatei României impuse de schimbările radicale declanşate la acest început de secol vizează dimensiunile principale ale acesteia, în care resursa umană rămâne prin excelenţă fundamentală.

Din aceste considerente, este impetuos necesar să se conştientizeze că indiferent de arma şi specialitatea luptătorului, acesta nu va putea supravieţui pe câmpul de luptă fără a dobândi deprinderi practice de executare a focului cu toate categoriile de armament, dacă nu îşi va însuşi tehnicile de ripostă imediată în regim de viteză sau de izolare temporară, toate pe fondul unei pregătiri fizice de excepţie.

Constituind baza de plecare a întregului proces de pregătire pentru luptă, subsistem al educaţiei fizice şi sportului, educaţia fizică militară este o componentă a procesului de instruire/învăţământ. Acest proces valorifică ansamblul formelor de activitate colectivă sau individuală ce se desfăşoară în vederea formării, dezvoltării şi menţinerii capacităţilor motrice solicitate la pace, în situaţii de criză şi la război, contribuind la îmbunătăţirea stării de sănătate fizică şi psihică a personalului armatei.

De-a lungul existenţei umanităţii, conflictele armate au solicitat militarilor angrenaţi un ansamblu complex de aptitudini fizice şi psihice, cunoştinţe de specialitate, manifestarea deprinderilor şi priceperilor motrice de bază şi aplicativ-militare dobândite în procesul de instruire şi educare. Toate aceste aptitudini, cunoştinţe şi deprinderi se dobândesc în urma unui proces de instruire orientat pentru atingerea obiectivelor propuse.

Practicarea educaţiei fizice este o activitate deliberat constituită şi desfăşurată în principal pentru perfecţionarea dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice. Educaţia fizică este activitatea de interes naţional care, desfăşurată organizat sau independent, contribuie la realizarea condiţiei fizice şi confortului psihic al celor care le practică, stabilesc relaţii sociale civilizate şi conduc la obţinerea de rezultate bune în competiţii de orice nivel. De această activitate constituită ca arie curriculară distinctă şi materie prevăzută cu ore pentru trunchiul comun şi pentru curriculumul diferenţiat beneficiază, în special, elevii colegiilor militare liceale.

Educaţia fizică militară în instituţiile militare de învăţământ aparţinând forţelor terestre este categorie de disciplină obligatorie, prevăzută în planurile de învăţământ, ce se desfăşoară sistematic şi continuu, pe întreaga perioadă a procesului de învăţământ şi este condusă de personal militar şi civil, cu pregătire de specialitate.

Condusă pe baze ştiinţifice şi solide, desfăşurată sistematic şi continuu, educaţia fizică militară reprezintă baza de plecare a întregului proces de pregătire pentru luptă, pivotul celorlalte componente ale instruirii/educaţiei. Sfera de cuprindere a acesteia, determinată de amploarea procesului instructiv-educativ, include multiple activităţi didactice de învăţare, consolidare şi perfecţionare a deprinderilor şi priceperilor motrice care sunt fundamentale pentru formarea calităţilor de luptător.

În acelaşi timp, educaţia fizică militară este o activitate instructiv-educativă construită şi desfăşurată în concordanţă cu particularităţile de vârstă şi sex, cu solicitările fizice specifice diferitelor arme şi specialităţi militare sau cu specificul locului de desfăşurare. Cuprinzând discipline înrudite prin finalităţi şi obiective diferenţiate prin structuri şi metodologii, subsistemul educaţie fizică militară, parte integrantă a sistemului educaţiei fizice, urmăreşte respectarea următoarelor cerinţe:

    - să aibă un caracter prospectiv şi dinamic în concordanţă cu idealul educaţional, cu tendinţele generale de evoluţie ale societăţii şi ale armatei, în strânsă legătură cu comanda socială şi militară, cu starea actuală a armatei;
    - să asigure prin performanţele superioare vizate o linie ascendentă pentru tânăra generaţie şi cadrele militare în activitate, performanţa fiind pentru personalul armatei române scopul iniţial şi final al profesionalizării;
    - să fie subordonată concepţiei generale de pregătire pentru luptă, dar şi principiilor, metodelor şi mijloacelor specifice educaţiei fizice şi sportului pentru capacitatea fizică a militarilor, în scopul formării luptătorilor moderni, folosind un conţinut propriu şi un domeniu de activitate specific.

Educaţia fizică militară în instituţiile militare de învăţământ asigură suportul cantitativ şi calitativ biopsihomotric exprimat prin indici fiziologici de viteză, îndemânare, rezistenţă şi forţă, la care se adaugă un sistem variat de principii şi deprinderi motrice. Toate acestea, valorificate sistematic, constituie temelia pe care trebuie să se construiască piramida cunoştinţelor de specialitate ale fiecărui elev/student din instituţiile militare de învăţământ. Aşadar, educaţia fizică militară nu înseamnă doar dezvoltarea calităţilor motrice.

Sfera de cuprindere a educaţiei fizice militare, determinată şi de amploarea procesului instructiv-educativ din armată, include multiple activităţi didactice de învăţare şi perfecţionare a deprinderilor şi priceperilor motrice utilitar-aplicative şi sportive, acţiuni de educare a poziţiei corporale, chiar corectarea unor deficienţe fizice, reprezentând o componentă fundamentală pentru formarea calităţilor de luptător.

Deprinderile motrice primare: alergarea, săriturile, aruncarea, căţărarea sunt transformate în deprinderi utilitar-aplicative: de trecere a diferitelor parcursuri cu obstacole, de ridicare şi transport de greutăţi şi materiale specifice, de luptă apropiată cu armamentul din dotare, de trecere a cursurilor de apă cu echipamentul militar şi cu arma, sau de trecere a versanţilor. Din multitudinea acestor exerciţii devin prioritare cele cu structuri asemănătoare cu activităţile motrice ale acţiunilor de luptă armată generate de diversitatea misiunilor.
Obiectivele educaţiei fizice militare în instituţiile militare de învăţământ aparţinând forţelor terestre sunt:

    - întărirea, menţinerea unei stări optime de sănătate şi creşterea rezistenţei la influenţele nocive ale factorilor ambientali;
    - dezvoltarea fizică armonioasă a tuturor elevilor/studenţilor, cu parametri morfologici şi funcţionali ce se încadrează în valorile specifice vârstei şi sexului;
    - dezvoltarea şi perfecţionarea calităţilor motrice de bază necesare unui luptător, indiferent de armă sau specialitate militară;
    - formarea unui sistem complex de deprinderi şi priceperi motrice, aplicative, specifice sistemului militar;
    - stăpânirea cunoştinţelor şi a tehnicilor de acţionare pentru întreţinerea stării de sănătate, a armoniei dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice personale;
    - formarea obişnuinţei de practicare sistematică a exerciţiilor fizice şi sportului în timpul liber, în scop de întreţinere fizică, fortificare, recreere, emulaţie, corespunzător disponibilităţilor şi intereselor unităţii;
    - contribuţia la dezvoltarea calităţilor şi trăsăturilor moral-volitive şi intelectuale, a simţului estetic şi responsabilităţilor sociale.

Întărirea şi menţinerea unei stări optime de sănătate şi creşterea rezistenţei la influenţele nocive ale factorilor ambientali se realizează prin:

    - efectuarea de exerciţii fizice în mod sistematic, conştient şi continuu, indiferent de timp şi condiţii meteorologice;
    - identificarea principalelor caracteristici ale stării de sănătate: frecvenţa cardiacă şi respiratorie, capacitatea vitală, vigoarea fizică, calitatea somnului, apetitul, inexistenţa unor suferinţe organice, psihice, articulare sau musculare;
    - aplicarea consecventă a regulilor de igienă personală în funcţie de anotimp şi de locurile de desfăşurare a activităţilor motrice: folosirea unui echipament specific, adaptat corect condiţiilor în care se desfăşoară activităţile fizice şi utilizat numai la acestea;
    - cunoaşterea cauzelor care pot genera accidente în desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică: suprafeţe de lucru denivelate sau alunecoase, obiecte sau obstacole dure aflate pe suprafaţa de lucru sau pe marginile acesteia etc.;
    - adoptarea unui comportament disciplinat şi respectarea din proprie iniţiativă a regulilor de evitare a accidentelor.

Principiile educaţiei fizice militare în instituţiile militare de învăţământ aparţinând forţelor terestre sunt:

    - centralizarea planificării şi descentralizarea execuţiei, în funcţie de specificul fiecărei unităţi;
    - orientarea obiectivelor spre formarea, consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor şi priceperilor motrice specifice luptătorului, în concordanţă cu solicitările spaţiului de luptă integrat;
    - individualizarea pregătirii, în funcţie de nivelul de dezvoltare a capacităţii motrice a fiecărui individ;
    - asigurarea autonomiei în alegerea sistemelor de acţionare pe parcursul instruirii.

Principalele caracteristici ale educaţiei fizice militare în instituţiile militare de învăţământ aparţinând forţelor terestre sunt:

    • obligativitatea - este parte integrantă a procesului instructiv-educativ şi constituie fundamentul motric şi psihic al celorlalte categorii de instrucţie;
    • continuitatea şi sistematizarea - au obiective riguros precizate;
    • volumul, intensitatea şi complexitatea superioare educaţiei fizice generale datorate structurilor motrice generate de acţiunile de luptă;
    • consumul energetic fizic şi psihic ridicat, uneori la limita adaptabilităţii organismului uman;
    • tonifiant-relaxant - este domeniul care contribuie cu mijloace eficiente la recuperarea fizică şi la pregătirea psihică pentru luptă a personalului din forţele terestre.

Activitatea de educaţie fizică militară se organizează şi se desfăşoară în cadrul instituţiilor militare de învăţământ aparţinând forţelor terestre, conform planurilor şi programelor de pregătire specifice.

Conţinutul planurilor şi programelor de pregătire este determinat de cerinţele generale ale procesului instructiv-educativ şi de specificul fiecărei arme şi specialităţi militare şi cuprinde:

    - educaţia fizică militară a elevilor/studenţilor din instituţiile militare de învăţământ aparţinând forţelor terestre, indiferent de vârstă şi sex;
    - planificarea pe ani de învăţământ;
    - îndrumarea, controlul, evaluarea şi aprecierea.

Desfăşurarea activităţii de educaţie fizică militară cuprinde următoarele forme:

    - şedinţa/lecţia de educaţie fizică;
    - antrenamentul fizic individual;
    - programul de înviorare.

Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse pe linia educaţiei fizice militare este necesar să se realizeze:

    - planificarea şi organizarea unitară a activităţii de către specialişti în domeniu;
    - adaptarea la orarul mediu săptămânal a formelor de organizare şi a timpului alocat pe categorii de personal;
    - evaluarea personalului, extragerea unor concluzii asupra nivelului de antrenament fizic şi stabilirea unor măsuri în consecinţă;
    - folosirea materialelor, echipamentelor şi metodelor de instruire corespunzătoare pentru optimizarea performanţelor fizice şi sportive.

Activitatea de educaţie fizică şi sport cu elevii colegiilor militare liceale se planifică şi se desfăşoară astfel:

    - trei ore de educaţie fizică pe săptămână (două ore prevăzute în trunchiul comun, o oră pentru curriculumul diferenţiat);
    - două ore în cadrul activităţii "sportul pentru toţi" în cursul săptămânii (după-amiaza);
    - sâmbăta şi duminica, în funcţie de programul unităţii şi al Calendarului Sportiv propriu.

Activitatea de educaţie fizică şi sport cu studenţii Academiei Forţelor Terestre şi elevii Şcolii Militare de Maiştri Militari şi Subofiţeri se planifică şi se desfăşoară astfel:

    - cel puţin trei ore de educaţie fizică pe săptămână (de regulă o oră/zi, în funcţie de temele/ şedinţele planificate);
    - două ore în cadrul activităţii "sportul pentru toţi" în cursul săptămânii (după-amiaza);
    - sâmbăta şi duminica, în funcţie de programul unităţii şi al Calendarului Sportiv propriu.

Activitatea de educaţie fizică şi sport cu personalul militar aflat la cursuri de carieră şi de nivel cu durata de minimum o lună se planifică şi se desfăşoară pe durata a patru ore de educaţie fizică pe săptămână (nu se planifică vinerea la prânz).

Activitatea de educaţie fizică şi sport cu personalul militar aflat la cursuri de nivel cu durata mai mică de o lună se planifică şi se desfăşoară pe durata a o oră de educaţie fizică pe săptămână (nu se planifică vinerea la prânz).

Activitatea de educaţie fizică şi sport cu personalul militar aflat la cursuri de formare ofiţeri/subofiţeri/maiştri militari în activitate pe filiera indirectă se planifică şi se desfăşoară pe durata a o oră de educaţie fizică pe zi (nu se planifică vinerea la prânz).

Având în vedere complexitatea pe care a căpătat-o pregătirea militarilor şi ca rezultat al creşterii performanţelor fizice putem aprecia faptul că optimizarea procesului instructiv-educativ se poate realiza pe baza intervenţiei ştiinţei care îşi amplifică acţiunea transformând procesele instructiv-educative în activităţi bazate pe tehnologii didactice de vârf.

 

 

    


DESCĂRCARE CA FIŞIER PDF FIŞIER TEXT PENTRU IMPRIMANTĂ




Rolul şi locul educaţiei fizice militare în învăţământul militar

 

Noua concepţie de pregătire prin cursuri a cadrelor militare şi militarilor voluntari

 

Rolul subofiţerului în instruirea subunităţilor mici - de la administrator, la lider de grup

 

Ecotoxicitatea - risc şi efecte

 

Metodica organizării unei şedinţe de educaţie fizică militară cu soldaţii şi gradaţii voluntari

 

 

 

 


 
  Webdesign LTC Dragos Anghelache