PUBLICAŢIE EDITATĂ DE STATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE

rft
smft
ISSN 1842-3817
Acasa Eveniment Stop-cadru in Fortele Terestre Teatre de operatii Oameni sub arme Alma mater Traditii militare si cultura Tehnica militara si armamente Sport in fortele terestre Galeria foto Mass-media teritoriala Contact RFT Arhiva RFT
Revista forţelor terestre Biblioteca virtuală Semnal editorial Newsletter

BIBLIOTECA VIRTUALĂ

CURIER PORTUGHEZ NR. 4/2014

Publicaţie lunară editată de Ambasada României în Portugalia

Fişier PDF » Curier portughez nr. 4/2014
pdf Click pe imagine pentru a descărca fişierul pdf

EDITORIAL • OPŢIUNEA EUROPEANĂ

Vasile POPOVICI – ambasador

 

Atâţia ani de pace în Europa de după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, chiar dacă cei mai mulţi au fost marcaţi de tensiunile dintre blocurile comunist şi capitalist, ne-au dat iluzia că trăim într-o lume fără conflicte deschise. Europa unită, care face posibilă prosperitatea şi pacea pe Bătrânul Continent, pare un bun câştigat definitiv, un dat natural pentru care nu trebuie să ne mai batem.

Azi, când Crimeea a fost anexată de Rusia, când vechea Rusie, ţaristă, comunistă sau putinistă ni se înfăţişează cu vechile ei năravuri imperialiste ce au pustiit totul în jur în ultimile trei sute de ani, azi mai mult ca oricând avem nevoie de o Europă unită. Nu e exclus ca în răstimpul dintre momentul scrierii acestor rânduri şi difuzarea lor situaţia să devină şi mai dramatică la graniţa de Est a României.

Ceea ce a părut a fi un simplu slogan până mai ieri, "avem nevoie de mai multă Europa", se dovedeşte a fi azi vital. Dacă am putea reproşa ceva Uniunii Europene în acest moment este că nu a fost suficient de prevăzătoare: Europa şi-a închipuit că trăim într-o lume din care spectrul războiului a fost evacuat cu totul, o lume fără duşmani. De aceea, proiectul dotării EU cu o forţă militară comună care să asigure protecţie cetăţenilor europeni a fost mereu amânat. Gândul că responsabilitatea securităţii europene revine în principal SUA a anesteziat instinctul de conservare şi a permis utilizarea masivă a banului public naţional pentru programe de asistenţă socială şi dezvoltare şi prea puţin sau aproape deloc pentru dotarea unui sistem de apărare integrat pan-european. Se dovedeşte acum din plin că această politică e imprudentă. Impresia că europenii nu sunt direct vizaţi de situaţia din Ucraina, opinie ce se aude adesea, e înşelătoare. Atunci când frontierele unei ţări, în imediata noastră vecinătate sau nu, sunt atacate sub pretexte ce amintesc de propaganda nazistă, e cazul să ne îngrijorăm, mai cu seamă când avem de-a face cu o putere care duce o politică de anexiune. În asemenea momente lipsa de reacţie reprezintă o încurajare pentru alte incursiuni.

Orice comparaţie ce s-ar face azi între alte intervenţii armate din trecut şi anexarea Crimeei e falsă. Câte cazuri de anexare reală cunoaştem în ultimele două decenii, cu excepţia notabilă a Abhaziei şi Osetiei de Sud? Cu alte cuvinte, câte cazuri cunoaştem în ultima vreme în care o ţară invadează teritoriul altei ţări cu scopul expres de a-l ocupa definitiv, în dispreţul oricăror reguli internaţionale? Situaţia e cu atât mai gravă, cu cât Rusia e membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU şi cu cât, în împrejurarea de faţă, ca semnatară a acordului de la Budapesta din 1994, Rusia e în plus garant internaţional al securităţii Ucrainei, alături de SUA şi Marea Britanie. Precedentul reocupării teritoriul georgian în 2008, neurmată de o reacţie fermă a Occidentului, a deschis calea ocupării Crimeei.

Şi, ca întotdeauna în asemenea momente, acţiunea militară a fost dublată de o acţiune propagandistică de proporţii menită să anestezieze opinia publică mondială şi să argumenteze anexarea sub pretexte inventate.

Revenind la Uniunea Europeană, este evident că rareori s-a văzut mai limpede necesitatea accelerării integrării europene. Rareori discursul antieuropean al partidelor de extremădreapta sau de extremă-stânga a fost infirmat cu atâta forţă de realitatea zilei ca azi, sub chiar ochii noştri.

 

sus

URMARESTE-NE ŞI COMENTEAZĂ
Follow Me on Pinterest

Webdesign: Dragoş ANGHELACHE


 

pxtr
pxv

blank

SUMARUL EDIŢIEI

 

 

 

• Ofiţer român la comanda unei structuri NATO p.2

• O pagină de istorie şi devenire: 10 ani de la aderarea României la NATO p.3

• Francofonia între donemoavitanfranudeo şi România mea p.4

• Parisul, un pariu câştigat de Carmen Lăzărescu p.5

• Informaţii de interes general privind Secţia Consulară a Ambasadei României la Lisabona p.6

• Obţinerea sau reînnoirea paşapoartelor pentru cetăţenii români care au domiciliul în Portugalia p.7

• Mărţişorul, sărbătorit în Portugalia de 10 ani p.8

• Mi-e dor de România şi am nostalgia Braşovului! p.10

• Dunărea trece prin Redondo p.11

• "Bacantele" la Teatro da Comuna din Lisabona, vineri, 4 aprilie p.11

• Filme româneşti la Indie Lisboa: 24 aprilie – 4 mai p.11

• "Am forţa să ajung acolo unde mi-am propus!" p.12

• "Frăţia", la sărbătorile tradiţionale ale oraşului Sétubal p.13

• Liturghie arhierească la Santarem p.14

• Lista Parohiilor Ortodoxe Române din Protopopiatul Portugaliei p.15

• Asociaţii ale românilor din Portugalia p.16