PUBLICAŢIE EDITATĂ DE STATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE

rft
smft
ISSN 1842-3817
Acasa Eveniment Stop-cadru in Fortele Terestre Teatre de operatii Oameni sub arme Alma mater Traditii militare si cultura Tehnica militara si armamente Sport in fortele terestre Galeria foto Mass-media teritoriala Contact RFT Arhiva RFT
Revista forţelor terestre Biblioteca virtuală Semnal editorial Newsletter

SEMNAL EDITORIAL

GEOPOLITICA, AN X, NR. 2(46) DIN 2012

GEOPOLITICA

 

 

 

EDITORIAL

PhD. Vasile SIMILEANU*

Golful Persic (arabă: الخليج الفارسي, al-khalīj al-farsi, persană: خليج فارس, khalīj-e-fārs) cu o suprafaţă de 233 000 km² (aproximativ egală cu suprafaţa României) a reprezentat confluenţa unor culturi şi civilizaţii de importanţă deosebită.

Amintim tendinţele hegemonice ale unor state antice, cum au fost:

 

Mesopotamia - caracterizată de bogăţia de neegalat, dominaţia culturală şi militară a Asiei şi regiunilor din vecinătate;

 • Imperiul Roman- caracterizat de dominaţia teritorială a Europei, Africii de Nord şi Asiei Mici, prin impunerea puterii militare şi civilizaţiei romane;

 • Imperiul Chinez - caracterizat de impunerea ca putere maritimă - prin puternica flotă, organizare militară, impact cultural şi tehnologic nedepăşite de alte state decât în secolul al XIX-lea -, dar şi pentru realizarea şi menţinerea rutei comerciale a "Drumului Mătăsii"

 • Imperiul Mongol - cunoscut prin expansiunea teritorială cu ajutorul puterii militare în Asia de Sud-Est până în Europa Răsăriteană;

 • Imperiul Otoman - este caracterizat de expansiunea teritorială de la Strâmtoarea Gibraltar până la Golful Persic, susţinută de puterea militară şi implementarea Islamului în teritoriile cucerite.

 

Arheologul Jeffrey Rose susţine că regiunea Golfului a reprezentat spaţiul geografic ideal pentru dezvoltarea unor civilizaţii antice, cu o istorie de pana la 100.000 de ani, afirmând că: "Dacă înainte aveam cunoştinţă doar de câteva tabere de vânătoare răzleţe, brusc am descoperit peste 60 de situri. Noile aşezări indică comunităţi sedentare, foarte dezvoltate, care îşi construiau case solide de piatră, dispuneau de drumuri elaborate, de ceramică decorată cu diferite motive, de animale domestice şi chiar de cele mai vechi ambarcaţiuni cunoscute de istorici"1.

Statele islamice riverane acestui spaţiu geografic, cum sunt: Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Qatar, Bahrain, Kuwait, Irak şi Iran formează un arabesc istorico-cultural, cu o importanţă deosebită reprezentată de aria distinctă a depozitelor de petrol. Această resursă energetică a făcut ca în secolul XX să crească rolul actorilor statali regionali, sporind interesul marilor puteri. În acelaşi timp, rolul geopolitic al acestor state a crescut permanent, regiunea Golfului fiind una de interes strategic pentru actorii statali regionali şi globali.

Elementele geopolitice definitorii ale acestei regiuni, conform teoriei lui Cohen, sunt:

 

• spaţiul arab - subordonat spaţiului islamic, este de tip global (realms);

 • regiunile geopolitice cu impact geopolitic unitar dar subordonate spaţiului islamic sunt: Africa de Nord cu Maghrebul şi Machrekul, Orientul Apropiat şi Mijlociu, Asia Centrală (areale cu resurse energetice importante, dar şi cu mare impact în comerţul euroasiatic, încă din Antichitate);

 • naţiunile-state sunt elemente constitutive spaţiului islamic: naţiunea arabă, naţiunea islamică, naţiunile din statele situate în zona periferică, naţiunile statelor islamice situate în arealele geografice determinate de graniţele naţionale;

 • unităţile subnaţionale ale spaţiului islamic sunt constituite de zone, în special etnice şi religioase, din interiorul spaţiului general: spaţiul islamic; spaţiului particular: spaţiul arab, spaţiul turcofon, spaţiul şiit, spaţiul sunnit.

 

În cadrul acestor "sisteme" regionale asistăm la presiuni geopolitice interne şi externe. Cele interne sunt date de conflictele etnico-religioase sau teritoriale specifice amalgamului minoritar ori de contradicţiile religioase din interiorul Islamului - tendinţele wahhabbite, şiite, mahomedane, sunite. Presiunile externe spaţiului islamic sunt determinate în special de ofensiva occidentală pentru implementarea mecanismelor unei politici globale. La acestea se adaugă contradicţiile culturale şi religioase, neacceptarea libertăţilor şi democraţiei de tip occidental. La rândul său, Islamul supune la presiune celelalte sisteme geopolitice prin acţiunile şi jocurile geopolitice privind resursele energetice.

Cu toate acestea, Islamul nu interzice dezvoltarea gateway în Orientul Mijlociu. Din punct de vedere geografic, multe state islamice sunt parte componentă a căilor comerciale importante (Drumul M ătăsii, drumul caravanelor, rute maritime importante), dar nu întotdeauna beneficiază de statutul impus de aceste "porţi". Aceste porţi - cum sunt cele din spaţiul afro-asiatic controlat de Egipt, din spaţiul Asiei Centrale controlat de Federaţia Rusă, din Orientul Mijlociu controlat de Arabia Saudită, din zona Golfului Persic controlat de Iran şi cea extrem-orientală controlată de China - sunt benefice dezvoltării comerţului mondial, numai că se impune găsirea canalului de comunicare acceptat universal de civilizaţiile implicate în procesul de modelare a mecanismelor economice globale2.

În strategiile occidentale se consideră că, din punct de vedere strategic, este de mare importanţă dominaţia resurselor energetice. Concepţia euro-atlantică clasifică actorii geopolitici în:

 

• state producătoare şi exportatoare de petrol - practic, toate statele lumii care deţin hidrocarburi;

 • state prelucrătoare de petrol:Venezuela, Arabia Saudită, Mexic, Nigeria, Canada;

 • zone cu rezerve strategice:statele nordice, Europa continentală, regiunea Mării Caspice, statele arabe din zona Golfului Persic, statele arabe din Nordul Africii, zona Golfului Guineei (Nigeria şi Cameroon), regiunea nord-vestică a Americii de Sud, Asia de Sud-Est.

Strategiile geopolitice a unor actori regionali au un impact puternic asupra statelor din regiunea Golfului, astfel: 

• India a dezvoltat un parteneriat economic în zona costieră a Oceanului Indian, în care doreşte să atragă şi statele islamice, în scopul consolidării ca putere regională asitico-africană în bazinul acestui ocean;

 • Brazilia reprezintă principalul actor regional din America de Sud care nu exclude interese strategice în Africa şi Europa;

 • Arabia Saudită a pus bazele pieţei comune a statelor Golfului Persic şi se erijează ca lider strategic regional în zona Orientului Mijlociu;

 • la popul opus, Iranul are tendinţe de a se impune ca lider regional şi putere nucleară în zona Asiei Centrale şi a Orientului Mijlociu, în scopul contracarării ponderii americane în aceste zone, fiind considerat o putere economico-militară în expansiune în zona Golfului Persic.

 

Sistemul geopolitic al statelor din regiunea Golfului se va impune pe următoarele fronturi: asigurarea securităţii statelor şi emiratelor din Golful Persic, crearea unei pieţe unice pentru imensul capital din această regiune, stoparea ascensiunii euro-atlantice în regiune.

Pentru Uniunea Europeană, zona Golfului este de interes strategic vital, prin resursele de hidrocarburi absolut esenţiale funcţionării economiei sale, datorită configuraţiei geopolitice particulare, ca regiune estică a Orientului Mijlociu Extins. Insecuritatea provocată de dezechilibrul şi crizele cu impact internaţional, mozaicul etnic şi confesional (chiar dacă în aparenţă Umma Islamyia reprezintă un tot unitar), cultural, politic, cât şi o tot mai mare rezistenţă din partea fondului autohton, care se reîntoarce spre tradiţia islamică în căutarea unei identităţi specifice, văzută ca un remediu la ceea ce se consideră a fi o invazie occidentală globală, au impact negativ asupra implementării strategiilor unor actori regionali cum sunt Uniunea Europeană, SUA, China, India sau Rusia.

Sistemul geopolitic al Golfului Persic
Sistemul geopolitic al Golfului Persic
Sursa:
Vasile Simileanu, Geopolitica spaţului islamic.Spaţiul islamic - geopolitică aplicată, ed. Top Form, Bucureşti 2009

Politica de dual containment a administraţiei Clinton împotriva Irakului şi Iranului este resimţită de tot mai multe state din regiunea Golfului Arabo-Persic, ca excesiv de severă şi fără să ţină seama de realitatea prezentă în cele două state, şi împiedicând o integrare controlată a acestora în regiune.

George Bush a propus o strategie de remodelare a Orientului Mijlociu - cu impact asupra statelor riverane Golfului - în conformitate cu viziunile grupului neo-conservator, care viza reformarea politică, economică şi securitară a regiunii, atacând rădăcina cauzelor sărăciei şi terorismului. Al doilea obiectiv al strategiei Bush viza promovarea "cunoaşterii", adică o reformă educaţională care nu doar să limiteze analfabetismul, dar care să şi adapteze sistemul de învăţământ la normele şi valorile de tip modern-occidental. În sfârşit, la nivel economic, se urmărea sporirea potenţialului sectorului privat prin microfinanţări. A fost propusă crearea unei Bănci de Dezvoltare pentru "Orientul Mijlociu Extins" şi crearea de "zone de liber schimb" - după modelul propus de Cohen. Această iniţiativă a fost realizată în parte prin înfiinţarea "zonei comune a statelor Golfului" de către Arabia Saudită. Acest proiect este însă privit cu reticenţă de UE dar este foarte apreciat de statele arabo-islamice. UE a marcat la rândul său prin poziţia comună franco-germană în elaborarea "Parteneriatului Strategic pentru un viitor comun cu Orientul Mijlociu"3.

Sistemul geopolitic pan-islamic
Sistemul geopolitic pan-islamic
Sursa:
Vasile Simileanu, Geopolitica spaţiului islamic. Spaţiul islamic - geopolitică aplicată, ed. Top Form, Bucureşti, 2009

În studiul Iran and its Strategic Role in the Persian Gulf elaborat de James Baker III - Institute for Public Policy - se arată că priorităţile politicii externe şi de securitate a Iranului constau în:

 • Iranul, ca putere regională, va continua să lucreze la extinderea influenţei sale în Golful Persic şi în împrejurimi şi să caute o egalitate în înţelegerile internaţionale; interesele sale resping orice prezenţă militară străină în regiune;

 • Iranul va rămâne cu tărie conştient de influenţa sa asupra Strâmtorii Urmuz;

 • Iranul, ca şi naţiune islamică, va căuta să păstreze moştenirea sa unică şi va încerca să revitalizeze într-o măsură şi mai mare sentimentul naţionalist[…]. Scopurile militare strategice ale Teheranului vor fi definite de capacităţile statelor regionale precum India, Pakistan, Irak şi Israel;

 • ca putere regională, Iranul va căuta să dezvolte arme de distrugere în masă4.

 

Ameliorarea relaţiilor dintre Iran şi unele state arabe au reaşezat geopolitic Iranul în zona Golfului, unde deţine o poziţie geostrategică fundamentală dată de controlul accesului statelor arabe, din Golf către Oceanul Indian, prin Strâmtoarea Urmuz 5.

Realizările diplomaţiei statelor din zona Golfului au determinat păstrarea unei distanţe prudente şi menţinerea securităţii americane, acceptând jocul contracarării ascensiunii imprevizibile a ponderii Iranului în regiune6, pe frontul militar, politic şi religios. În prezent, statele Golfului sunt prudente deoarece au de contracarat tendinţele hegemonice ale Arabiei Saudite şi ale Iranului. Din punct de vedere economic au de contracarat interesele Chinei în zona Golfului, ale Indiei în bazinul Oceanului Indian şi ale Federaţiei Ruse pe axa nord-sud central-asiatică.

 

NOTE:

pxv

* Profesor asociat Academia de Studii Economice, Bucureşti. Vicepreşedinte Asociaţia de Geopolitică "Ion Conea"

1 Sursa: Physorg

2 Vasile Simileanu - Spaţiul islamic, geopolitică aplicată, Editura Top Form, 2009

3 "Parteneriatul Strategic pentru un viitor comun cu Orientul Mijlociu" înfăţişează un proiect bazat pe discuţii comune între reprezentanţii arabi, europeni şi ai SUA, care să ofere soluţii la problemele din regiune în rezonanţă cu realităţile de aici. De fapt, UE se teme că Statele Unite vor avea un avans în implementarea viziunii lor strategice în Orientul Mijlociu, ceea ce poate afecta interesele europene în regiune sau cel puţin să fie supuse unui control sporit al SUA. Deocamdată însă, proiectul american este în faze preliminare, căci prima sa aplicare efectivă, instalarea unui regim democratic în Irak, îşi dovedeşte dificultăţile insurmontabile. În tot acest timp, Uniunea Europeană încearcă să se impună pentru statele din regiune ca un interlocutor mai flexibil.

4 Iran and its Strategic Role in the Persian Gulf, Baker Institut Studies, No. 7, June, 1998, p. 3.

5 François Thual, Abrégé géopolitique du Golfe, p. 101.

6 Darius Bazargan, "Iran: Politics, the Military and Gulf Security", Middle East Review of International Affairs, Vol. 1, Nr. 3, 1997.

 

 

sus

 

 

URMARESTE-NE ŞI COMENTEAZĂ
Follow Me on Pinterest

Webdesign: Dragoş ANGHELACHE

pxtr
pxv

pxtr

SUMARUL EDIŢIEI

 

EDITORIAL
 • Vasile SIMILEANU
Regiunea Golfului între interese, tensiuni şi stabilitate

INTERVIU
 • Interview avec dr. Mohammed Saeed Al-Shakarchi, Ambassadeur Extraordinaire et Plénipotentiaire de la République d'Irak a Bucharest
 • Interviu cu dr. Bahador Aminian, Ambasadorul Republicii Islamice Iran la Bucureşti

EVENIMENT
 • Ion PETRESCU
Brainstorming Marshall
 • *** Embassy of the Republic of Iraq in Bucharest Meeting with "Geopolitica Magazine" Director
 • Elena GRIGORES
Globalizarea, între mit şi realitate
 • *** Românii din Siria
 • *** Delegaţia irakiană condusă de consilierul pentru securitate naţională Falih Faisal Fahad Al-Fayyadh, în vizită la Bucureşti

GEOPOLITICA
 • Vasile NAZARE
Rivalităţile geopolitice din regiunea Golfului Persic şi viitorul Eurasiei
 • Radu SAGEATA
Falii geopolitice în Golful Arabo-Persic
 • Claudio MUTTI
Rolul eurasiatic al Iranului
 • Ionut CONSTANTIN
Axa Moscova - Teheran în contextul viziunii lui Aleksandr Dughin
 • Daniel GHEORGHE
A Triangle with Its Top on Iran
 • Daniel WAGNER
What the West Can Learn from Syria
 • Michel CHOSSUDOVSKY
Confronting Iran, "Protecting Israel": The Real Reason for America's War on Syria
 • Tabriz QARAYEV
Interesele SUA în regiunea Mării Caspice: alternativa la Golful Persic sau poarta de acces către Orientul Mijlociu şi Asia Centrală?

GEOSTRATEGIE
 • Vladimir Vasilievici KARYAKIN
Tehnologiile informaţionale de reţea de destructurare a statalităţii în Orientul Apropiat
 • Laura GALEOTTI
The Cyber Warfare in Persian Gulf
 • Romulus HÂLDAN
Golful Persic şi aspectele geostrategice ale disputelor asupra teritoriilor sale maritime
 • Mahdi Darius NAZEMROAYA
The Geo-Politics of the Strait of Hormuz: Could the US Navy Be Defeated by Iran in the Persian Gulf?
 • Daniel KEOHANE, Walter POSCH
Iran: 'Freeze but Recognise'
 • Bahador AMINIAN
The Security Architecture of Persian Gulf
 • Elman NASIROV
Nuclear Obstinacy of Iran and Its Motives
 • Maricel ANTIPA
Iranul în ecuaţia geopolitică din Golful Persic
 • Cristian BARNA
O abordare culturalistă a "heartland"-ului lumii musulmane: Golful Persic între modernism şi fundamentalism
 • Stefan GEORGESCU
Iranul şi dosarul nuclear
 • Ion TESA
Infracţiuni maritime internaţionale, obligaţia statelor de a reprima infracţiunile în marea liberă

STUDII DE CAZ
 • Jerome C. GLENN, Theodore J. GORDON
Middle East Peace Scenarios
 • Yevgeniya GABER
The Model Rivalry or the Rivalry of Models? Turkey - Qatar Relations in the Aftermath of the Arab Spring
 • Cristina ALEXANDRESCU
Irak/ Afganistan în oglindă

GEOECONOMIE
 • Marius VACARELU
Golful Persic sau expoziţia tablourilor geopolitice
 • Marinela CARASTOIAN
Oil Flows Through the Persian Gulf in the Context of International Crisis Act
 • Robert Radu HERVIAN
Are Persian Gulf Clouds Spreading into the Mediterranean Sea?
 • Octavia MOISE
Securitatea energetică a Golfului Persic la începutul secolului XXI
 • Nicoleta VASILCOVSCHI
Globalization and Business for Peace in Iran And the Persian Gulf

CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE
 • Seyed A . AKBAR
Conceptual Definition of Tourism and Its Role for Peace and Prosperity
 • Marius LAZAR
Shi'ismul irakian
 • Omolbani POOLAB, Zahra PISHGAHI FARD
A Study on Future Status Of Seats in Parliament Held by Iranian Women in Comparison with Middle East Countries in 2025
 • Elena OLANEANU
Human Rights in Iranian Society

PUNCTE DE VEDERE
 • Murtaza HASANOV, Nasrin SULEYMANLI
Armenian Diaspora in Iran Reciprocal Relationships - Historical Roots
 • Zahra AHMADIPOUR, Ali VALIGHOLIZADEH, Mohammad REZA HAFEZNIA
The Nagorno-Karabakh Conflict in the Context of Azerbaijan's Relations with the US

IN MEMORIAM
 • Stelian GOMBOS
Despre Revoluţia din Decembrie 1989, despre revoluţionari şi clasa politică de astăzi, într-un dialog cu domnul academician Florin Constantiniu

 

pxv

Preţul unui exemplar este de 35 lei. Pentru comenzile ridicate de la sediu se fac reduceri de 20% pentru studenţi, masteranzi, doctoranzi şi pensionari.

Pentru detalii, se poate lua legătura cu editura la adresa: editura.topform@yahoo.com sau la telefon 0324 298 400.

Pentru detalii legate de apariţiile anterioare, precum şi modalitatea comandării acestora, vizitaţi pagina "REVISTA GEOPOLITICA".

Pentru publicatii din colectiile: Geopolitica, Geostrategie, Sociologie etc., vizitati site-ul Editurii Top Form.