PUBLICAŢIE EDITATĂ DE STATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE

rft
smft
ISSN 1842-3817
Acasa Eveniment Stop-cadru in Fortele Terestre Teatre de operatii Oameni sub arme Alma mater Traditii militare si cultura Tehnica militara si armamente Sport in fortele terestre Galeria foto Mass-media teritoriala Contact RFT Arhiva RFT
Publicat pe 11 martie 2015

 

SUPRAVEGHERE TERESTRĂ CU UN SISTEM AEROSTAT

Fruntaş Cristian LENGA

SUPRAVEGHERE TERESTRĂ CU UN SISTEM AEROSTAT
Pe plasmă se văd imaginile captate de camerele de luat vederi, iar pe monitor este afişată harta zonei unde se află ridicat aerostatul
imaginea originala sgst dimensiunea originală
Foto: prin amabilitatea ACTTM
pxv
GALERIA FOTO
 

Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare (ACTTM) a organizat miercuri, 11 martie, la sediul instituţiei, o demonstraţie cu un model experimental al unui sistem aerostat de supraveghere terestră, realizat recent de specialişti militari.

Avantajul principal al acestui model este acela că poate fi configurat după nevoile beneficiarului şi pot fi găsite variante pentru a echipa respectiva platformă stabilizată cu cameră pe timp de zi, cu termoviziune, telemetru laser, indicatoare de unghi, de altitudine, cu GPS-uri şi orice altceva ar mai avea nevoie pentru a-şi finaliza cu succes misiunile. "Partea frumoasă a produsului nostru este aceea că ajunge la 10% din preţul unui sistem similar furnizat de un producător străin" - a spus căpitanul ing. Eugen Daniel Ţurcanu, şeful Laboratorului echipamente optoelectronice şi laseri din cadrul Centrului de Testare, Evaluare şi Cercetare Ştiinţifică pentru Armamente.

SUPRAVEGHERE TERESTRĂ CU UN SISTEM AEROSTAT
Manevre de ridicare în aer a aerostatului
imaginea originala sgst dimensiunea originală
Foto:
Cristian Lenga

Proiectul a început în 2012 şi compunerea aerostatului este următoarea: platformă portantă pe bază de heliu, platformă cu senzori care este ataşată balonului, partea de sol unde este remorca şi se află buteliile de heliu pentru completare, sistemul de alimentare cu energie electrică şi pupitrul de comandă şi control al funcţiilor echipamentelor care se regăsesc pe platforma cu senzori, dar şi transmisiile şi recepţiile de date şi video. "Aşa cum a fost gândit să funcţioneze acest aerostat, la 100-150 metri altitudine, poate supraveghea o zonă şi vedea ţinte sau repere de interes situate la o distanţă de 4-6 kilometri" - a mai spus căpitanul ing. Eugen Daniel Ţurcanu.

Modelul este testat tot timpul şi există planuri de testare pe diferite componente, pe diferiţi parametri. Următoarea va fi cea de anduranţă pentru că este un parametru foarte important. "Beneficiarul trebuie să ştie cât rezistă şi câţi metri cubi de heliu are nevoie ca să stea în aer şi să-şi facă treaba 24 de ore din 24, timp de 30 de zile" - a completat ofiţerul.

Pentru că balonul este un geoid, diagonala mare a acestuia are în jur de cinci metri, iar cea mică, fiind mai turtită, are aproximativ patru metri şi jumătate. De asemenea, în balon pot intra până la 49 de metri cubi de heliu, aceştia asigurându-i o forţă de ridicare de 35 de kilograme, în condiţii de vânt zero. În cazul în care vântul creşte, la fel se întâmplă şi cu portanţa, dar dacă vântul creşte foarte mult, nu mai are sens să faci supraveghere pentru că niciun sistem de acest gen nu poate menţine camera pe un obiectiv aflat la cinci kilometri, când viteza unghiulară cauzată de vânt este prea mare. Testele au arătat că poate rezista la o viteză a vântului de 30 de kilometri pe oră.

Misiunile principale pentru care a fost proiectat şi realizat sistemul sunt: detectarea timpurie a ameninţărilor asupra obiectivelor sau forţelor armate militare, supravegherea lor – ca o completare a sistemelor de securitate ale acestora – şi observarea zonelor de interes, în complementaritate cu sistemele UAV (Unmanned Aerial Vehicle – Vehicule aeriene fără pilot uman la bord). "O dronă, spre exemplu, este dinamică, se pune rapid în funcţiune, captează imagini în timp real şi poate fi ghidată în zona în care se doreşte supravegherea, dar pe un timp relativ scurt. Cu un aerostat poţi observa 24 de ore din 24, timp de 30 de zile, iar avantajul major este că poţi culege non-stop informaţii despre un reper şi nu doar 20-60 de minute" - a încheiat căpitanul ing. Eugen Daniel Ţurcanu.

 

sus

URMARESTE-NE ŞI COMENTEAZĂ
Follow Me on Pinterest

pxtr pxtr
pxtr
 MASS-MEDIA
 Publicaţii
CURIERUL ARMATEI   ORIZONT MILITAR   ÎN SLUJBA PATRIEI
 
pxtr pxtr
 FUNDAŢIA "SFÂNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE, PURTĂTORUL DE BIRUINŢĂ"
 FUNDATIA SF. GHEORGHE
pxtr

 

Webdesign: Dragoş ANGHELACHE